Copiii sunt raniti cand parintii se cearta

Conflictele nerezolvate dintre parinti influenteaza dezvoltarea emotionala a copiilor

Daca mama si tata tipa unii la altii pana devin rosii ca apoi sa se lase o tacere apasatoare intre ei in casa, conflictele lor nerezolvate vor duce la ostilitate si indiferenta unul fata de celalalt. La aceste comportamente, copii vor plati o taxa usturatoare.

O puternica legatura copil-mama este cheia pentru sanatatea mintala a copiilor si adaptarea sociala. Noi cercetari au aratat ca este la fel de important pentru copii sa se simta in siguranta cu privire la relatia dintre parintii lor. Securitatea emotionala a copiilor este afectata de relatia dintre parinti, nu doar de relatia copilului cu mama.

Copii sunt afectati la orice varsta

Copiii rama cu despresie, anxietate si probleme de comportament daca conflictele dintre parinti raman deschise si diferentele dintre ei nu se rezolva niciodata.

Parintii nu realizeaza ca copiii sunt sensibili la conflictele lor, de la varste foarte precoce chiar de 1 an. Ei vor contoriza daca problemele dintre parinti s-au rezolvat sau nu.

Conflictul dintre parinti poate fi la fel de daunator uneori ca un abuz fizic. In cazul in care copilul este martor la argumente care nu se mai rezolva, copilul va avea dificultati de atasament si lipsa de incredere in alte persoane.

Copiii mai mari pot fi chiar mai afectati decat cei mici.

Totodata, copiii din familii cu grad ridicat de conflict dorm mai prost noaptea si sunt foarte somnorosi in timpul zilei. Problemele legate de somn pot fi cauze ale conflictelor nerezolvate dintre parinti.

Certuri rele versus certuri bune

Toata lumea se cearta si mai toti recunoastem ca acestea sunt negative. Copiii nu sunt fragili la certuri, ci doar atunci cand exista o acumulare de argumente negative.

Certurile care ii dor pe copiii nostri pot avea urmatoarele trasaturi negative:

- defensiva;
- insulte personale;
- ostilitate verbala;
- expresii nonverbale de ostilitate;
- tacerea dintre parinti;
- agresiunea fizica

Certurile care nu-i dor pe copii si care chiar ii pot ajuta au multe dintre aceste caracteristici constructive:

- rezolvarea problemelor;
- compromisul;
- exprimarea sentimentelor pozitive in contextul conflictului;
- efectuarea de declaratii de sustinere;
- exprimarea verbala a afectiunii.

Ce se intampla daca parintii nu se pot abtine de a intra intr-o cearta rea?

Un lucru pe care il pot incerca parintii este sa gaseasca o rezolutie pentru binele copilului. Parintii sa incerce sa se certe in spatele usilor inchise si la final sa arate copilului ca lucrurile s-au rezolvat, explicandu-i ce s-a intamplat. Astfel, desi copiii sufera din cauza conflictelor dintre parinti, o mare parte din raul provocat poate fi anulat.

Parintii pot alege si terapia de cuplu pentru a invata sa comunice mai bine. Copiii vor invata din modul in care parintii solutioneaza conflictele. In cazul in care parintii vor invata sa-si controleze furia, comportamentul lor va deveni un model pentru copiii lor.

Copiii pot asista numai la certurile bune, avand de invatat din ele si ar trebui protejati la certurile rele pe care ei oricum nu le pot intelege. Este foarte important pentru ei sa vada ca parintii lor isi rezolva conflictele si ca folosesc solutia de compromis. Astfel, copiii invata ca conflictul este normal si sanatos pentru o buna comunicare in cazul in care problemele sunt rezolvate.

Cat despre divort?

Nu toate conflictele pot fi rezolvate. Uneori, parintii decid ca nu pot continua impreuna. Cat de mult afecteaza acest lucru pe copii?
Copiii sufera foarte mult cand casatoria parintilor se rupe, dar si mai mult daca parintii decid sa ramana impreuna doar pentru copii. Daca copiii experimenteaza certuri infinite intre parinti, iar copiii iau parte la ele, acestea pot sa-i raneasca si sa le afecteze dezvoltarea mai mult decat un divort.

Daca parintii nu se mai pot impaca si nu mai pot fi fericiti impreuna, pentru copii este mai bun divortul. Copiii vor putea sa se bucure de parintii lor care vor fi oameni fericiti, multumiti de ei insisi si oameni mai buni. Multi copii ajung sa spuna “Mi-as fii dorit ca parintii mei sa fii divortat mai demult” deoarece copiii simt cand parintii lor sunt nefericiti.

Copilul la 1 an

Privim inapoi la progresele pe care le-a facut mititelul nostru intr-un singur an si ce personalitate puternica a capatat…

Copilul are incredere in mama sa si i-a invatat deja o parte din slabiciuni. Citim multe carti despre educatia copilului nostru, dar instictual, nu totul se poate aplica. Multe hotarari trebuie luate ca parinte, constrans de imprejurari, fara sa ai prea mult timp de reflectie daca este calea cea mai buna in educatia copilului.

Emotii fel de fel te impresoara, tatal si-a intrat si el deja in rolul de tata. Si amandoi parintii ne dorim sa educam copilul mai bine decat am fost noi, sa ii invatam din experientele noastre pentru a evita sa faca propriile greseli.

Ce sa-i oferim in acest scop copilului nostru pentru a evolua si a deveni un omulet educat si politicos? Sa-i citim din carti? Dar se plictiseste si plange. Sa-i inchidem televizorul? Pai si daca nu este hipnotizat de reclame, cum vom reusi sa ne luam o ceasca de cafea si sa o bem in liniste? Sa-i mai cumparam o jucarie interactiva ca sa ii tinem mintea ocupata? Ca sa dea cu ea din prima zi pe jos din scaunul de masa si sa o strice…si o luasem pe cea mai scumpa:)

Facem tot pentru copiii nostri, ne bucuram ca au ajuns la un an si parca mai merita o jucarie ca au reusit sa faca caca la olita:) Si i-as mai da un pupic lui bebe pentru ca a reusit sa ma scoata mai devreme din minti si am tipat un pic la el, dar acum regret…

Acesta este copilul din societatea moderna la varsta de 1 an. Tu cum il vezi pe al tau? Povesteste-ne si noua!